Home medic Cristian Nicolae Articole medicaleELASTOGRAFIA MAMARA

ELASTOGRAFIA MAMARA

2011-01-16 17:36:02
CANCERUL DE SAN
 
ANATOMIE-SANULeste lacatuit din 15-20 lobi,care la rindul lor au mai multi lobuli ,in interiorul carora exista cellule ce secreta laptele matern.Alaturi de lobi exista si ductile lactifere,tesutul conjunctiv de sustinere,tesutul adipos.
 
INCIDENTA CANCERULUI MAMAR
 
In lume la 3 min. se pune un dg. de cancer de san.In Romania 2003- existau 50.000 cazuri.Rata ulterioara este de 5500 cazuri noi pe an.
In 2004-am avut 3130 decese din cauza  cancerului de sin.
Ocupa locul 2 dupa cancerul de piele!!
L a noi 1 din 8 femei are cancer de sin.
In SUA 1 din 3 femei are cancer de sin.
Detectat precoce cancerul de san se trateaza!!!!!
In ultimii ani datorita introducerii mamografiei in screening s-au depistat precoce un nr. Tot mai mare de cazuri ceea ce a dus la o rata a succesului in tratament.
Se pune dg. “in situ”Tis-T1-tumora cu diametrul sub 2cm.Evolutia sa este de peste  5 ani pina la 2 cm.
 
CLASIFICARE
 
Cancerul de san este o boala heterogena in termini medicali.
Clasificarea histological data de OMS divide cancerul de san in tipul:
1.non invaziv
2.invaziv
3.b Paget a sfircului
 
CANCERUL IN SITU =se caracterizeaza printr-o dezvoltare in interiorul ductelor,fara penetrarea membranei bazale;are localizare intraductala-DCIS, sau lobulara LCIS
 
CANCERUL INVAZIV-se caracterizeaza prin penetrarea membranei bazale si exrensia in stroma mamara.Acesta are la rindul lui mai multe categorii:
1.ductal-75% din cazuri.
2.medular
3.mucinos sau colloid
4.papilar
5.tubular
6.diferite carcinoame
 
BOALA PAGET-este un cancer ductal ce se extinde la pielea sfircului si areolei mamare.
                            -reprezinta 1% din totalul cancerelor
 
FACTORI DE RISC
1.Alimentatie bogata in grasimi:cea care contine acizi grasi SATURATI- unt/smintina/carne de porc-sunt stimulatori ai secretiei de estrogeni.
 
2.primigesta peste 30 ani.
3.avorturi multiple-SUA cresterea incidentei KK  cu 40 % odata cu cresterea nr. Avorturilor
   in Marea Britanie-ar fi nr KK egal cu cel al avorturilor.
    La noi-ininte de 2000-nr cazurilor era mic, comparativ cu cresterea exploziva de dupa 2003,cind s-a inmultit si nr. Avorturilor.
   FEMEILE SUNT APARATE DE CANCER IN TIMPUL SARCINII datorita PROGESTERONULUI  natural secretat in timpul acesteia.
4. civilizatia moderna-rezidenta in mediul URBAN.
5.fumatul
6. OBEZITATEA.
7.menopauza tirzie.
8. menarha precoce.
 
 
SIMPTOME
 
Primele semen ale cancerului(microcalcificarile pulverulente) se depisteaza MAMOGRAFIC-si ulterior ecografic, cu mult inintea semnelor diagnosticate de clinician sau de femeie prin autopalpare.
Cind apar primele semen-pacienta simte la mina o masa  sensibila usor la atingere,slab mobila pe planurile adiacente.
Stadializarea internationala TNM-ul-arata astfel-in T1-tu are 0-2 cm
                                                                                   T2-tu are 2-5 cm
                                                                                    T3 tu are peste 5 cm
Tinpul de dublare al numarului cel canceroase este de aprox. 100 zile.Ca sa ajunga la 1 cm tu. are nevoie de cca 10 ani.
 
 
 
CE DETERMINA PACIENTA SA NU SE PREZINTE LA DOCTOR
1.      IGNORANTA
2.      SPAIMA DE DIAGNOSTIC
3.      LIPSA EDUCATIEI SANITARE
4.      LIPSA UNOR PROGRAME NATIONALE DE DG. IN MASA
5.      SCREENINGUL POPULATIONAL.
6.      VRACII----“vanzatorii de iluzii”
 
 
DIAGNOSTICARE
 
1. MAMOGRAFIE   >40 ani
pune dg. cu 2 ani  ininte ca tumora sa se simta la palpare
2.Autoexaminarea 20-30 ani
 
3.PET-CT-diagnostic molecular al celulelor infestate canceros-utilizind izotopi cu viata scurta C-N-O-F (2’-110’),care se leaga de diferite substante biologice-glucoza-aminoacizi etc.
4.diagnostic GENETIC –mostenirea directa a defectelor genetice specifice-BRCA 1
sau transmiterea unor gene modificate BRCA2
5. IRM.
 
PREVENTIE
 
Alimentatie sanatoasa-legume/fructe/lapte/soia/peste /cereale.
 
 
 
 
 
 
 
ELASTOGRAFIA
 
Este o metoda de vizualizare a proprietatilor elastice ale tesutului glandular folosind US.
Tesutul tumoral este mai dur,ceea ce determina o scadere a compresibilitatii sale in timp real sub efectul US.
Elasticitatea tesutului a fost cuantificata in culori-ROSU-ptr. tesuturi moi  si ALBASTRU ptr. tesuturi mai dure.
Leziunile BENIGNE tind sa fie mai dure ca si tesutul glandular sanatos dar mai moi comparativ cu cel TUMORAL.
 
Rolul elastografiei este de a face dg. dif. intre leziunile de granita-BIRADS 3-4-probabil benigne si probabil maligne US-grafic
                                      de a evita punctia biopsia mamara
                                       de a dg. proprietatile lez sub 2 cm
 
S-au atabilit si urmatoarele scoruri elastografice;
                   1-2-3-   REPREZINTA LEZIUNI   BENIGNE
4-5    LEZIUNI MALIGNE
 
 
Senzitivitatea metodei este de 69%/fata de 58% a US  in  lez cu 3-4 BIRADS a US
Cele mai bune rezultate sunt obtinute la leziuni mai mici de 15-20 mm
BIRADS-breast imaging reporting and data system
 
 
 
CANCER  DE SIN DG MAOMGRAFIC-MICROCALCIFICARI
 
 
SONO + elastografi e          95%senzitivitate
                                              99%specificitate
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
MAMOGRAFIE-microcalcificari grupate  DCIS
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
E1-interiorul leziunii este tot verde
E2-leziunea hipoecogena are un patern mozaicat-verde+albastru
E3-se adreseaza portiunii periferice a leziunii care este verde,iar partea centrala a ei este albastra
E4-leziunea este albastra in interior-fara aria din jurul ei
E5-atit leziunea cit si tesutul din jur sunt albastre
 
 
 
 
 
 
 

Dr. Cristian Nicolae

Medic radiolog
DermaLife -MedLife
Localitate: Bucuresti